Jocurile psihologice sunt tipare repetitive de comportament și comunicare care se desfășoară între două sau mai multe persoane, având un scop ascuns.
Aceste jocuri implică adesea manipulare subtilă, unde participanții joacă roluri predefinite, cum ar fi Victima, Salvatorul sau Persecutorul. Deși pot părea inofensive la început, ele duc adesea la rezultate și emoții negative.
Exemplu: O persoană poate începe un joc de tip “Da, dar…”, în care cere sfaturi pentru o problemă, dar respinge constant toate soluțiile oferite. Aici, persoana joacă rolul de Victimă, în timp ce ceilalți sunt atrași în rolul de Salvator. La final, nimeni nu se simte mai bine, iar problema rămâne nerezolvată.
Uite, mai jos două dintre cele mai des întâlnite jocuri psihologice.
1.Jocul psihologic: "Da, dar..."
- Scenariul: "Nu sunt suficient de bună".
- Jocul: Persoana respectivă va solicita în mod repetat sfaturi sau ajutor, dar va respinge orice sugestie cu un "Da, dar...". Indiferent de cât de bune sunt sfaturile, ea va avea permanent un motiv pentru care nu funcționează sau nu sunt potrivite pentru ea.
- Roluri: Persoana în cauză - Victima & cei ce participă: Salvatorul care are scenariul „Eu sunt mai bun decât tine"/"Dacă îl ajut, mă va aprecia"//"Eu știu mai bine", s.a.
Cum funcționează jocul:
- Confirmarea scenariului: Prin respingerea constantă a ajutorului, persoana își confirmă credința inițială că nu este suficient de bună pentru a reuși singură.
- Menținerea distanței: Jocul îi permite să mențină o distanță emoțională față de ceilalți, protejându-se astfel de posibilitatea de a fi respinsă.
- Obținerea atenției: Prin a cere mereu ajutorul, persoana atrage atenția asupra sa, satisfăcând, și un alt aspect al scenariului său (de exemplu, "sunt neînsemnată").
Exemple din viață:
- Persoanele care au o nevoie constantă de aprobarea și validarea celorlalți pentru a se simți adecvați.
- Persoanele care își stabilesc standarde nerealiste pentru a se critica constant pentru că nu le ating.
- Persoanele care depun mult efort pentru a obține succes pentru a minimaliza atât eforturile, cât și rezultatele.
2. Jocul Psihologic: "Triunghiul Dramatic"
- Scenariul: Eu știu mai bine" .
- Jocul: Persoana adoptă un rol de autoritate absolută, criticându-i și judecându-i constant pe ceilalți. Ea se prezintă ca fiind mereu cea care are dreptate și care posedă resurse pentru a înțelege cu adevărat situația.
- Roluri: Persoana în cauză – Persecutorul & cei care participă - Victima care poate avea ca scenariu personal „Nu sunt suficient de bună”/ "Nu merit să fiu iubit"/ "Trebuie să controlez totul", s.a.
Exemple din viață:
- Un părinte care își critică constant copilul, subminându-i încrederea în sine.
- Un șef care își hărțuiește angajații, provocând un mediu de lucru toxic.
- Un partener de cuplu care își controlează partenerul prin critici constante și manipulare.
Jocurile psihologice sunt foarte subtile și extreme de dificil de identificat, atât pentru persoana care îl joacă, cât și pentru cei din jur.
Cu toate acestea, cu ajutorul unui psihoterapeut, poți deveni conștient de aceste tipare și poți începe să le modifici.
