Gândești pozitiv, sau cel puțin te chinui, faci chiar și afirmații pozitive, îți repeți mecanic că poți, meriți și ești sigur că-ți iese. Și … ai surprize … karmice !

  Dar nu este karma, și, există o explicație, chiar argumentată științific : lucrezi doar cu o minte, și nu tocmai cu cea luminată!
  Să crezi că schimbi realitatea cu o minte conștientă needucată e ca și cum, după o zi de muncă în mină, crezi că e suficient să-ți pui un tricou nou ca să fii curat și proaspăt.

  Cele 3 minți:

 1. Mintea conștientă = conștiința subiectivă a istoriei de viață

– egoul/ eul
– depozitarul tuturor funcțiilor psihice
– mintea senzorială, procesează pe baza percepțiilor celor 5 simțuri
– sare haotic pe axa timpului trecut-viitor, prezentul este mereu umbrit de amintirea trecutului, de proiecții în viitor, de fantasme
– operează realitătea prin reducție, pe baza convingerilor învățate de subconștient
– critică, judecativă, provocând separarea exterioară, tu și lumea, precum și rupturi interne, euri bune/rele
– poate fi disciplinată și adusă în poziția martor, prin observare, atenție, focalizare către obiectiv

 2. Mintea subconștientă= conștiința obiectivă a experienței de învățare

– supraegoul/ supraeul
– depozitarul normelor și valorilor morale/etice personale și colective
– facilitează funcționarea optimă a minții conștiente, fiind ca un hard disk unde sunt stocate într-un mod organizat experiențele, informațiile, tensiunile intrapsihice, preluate voluntar din conștient
– până la 7 ani preia automat ceea ce cunoaște mintea conștientă, prin observarea lumii externe
– după 7 ani, nu mai învață simultan cu mintea conștientă și învață/ este reprogramată doar prin repetiție și transă hipnotică
– operează doar din modul „aici și acum”
– construiește softuri greu de updatat, din cadre de referință și sisteme de credințe care îți programează percepțiile, mentalul, afectul, comportamentul acțional, funcțiile fiziologice și îți proiectează propriul univers, viața, șabloanele de relaționare intra și interpersonale
– mintea intermediară care mediază mesajele inconștientului transmițându-le într-un mod cenzurat conștientului, prin vise simbolice, intuiții, cu scopul de a proteja eul
– are inocența și claritatea obiectivă a unui copil de 10 ani
– nu minte și nu poate fi mințită/ manipulată
– înregistrează tot, inclusiv ceea ce se sustrage conștientizării (în transa hipnotică, amintirile abundă de detalii care surprind conștientul)
– disciplinarea minții conștiente nu are drept consecință resetarea convingerilor inconștiente
– controlează toate sistemele fiziologice (respirația, digestia, circulația sanguină și limfatică, etc)
– poate provoca o afecțiune având ca scop energizarea procesului de învățare și facilitând modificarea unui tipar
– preia spontan controlul în situații de viață și de moarte (unii îl numesc pe nedrept instinct)

 3. Mintea inconștientă= conștiința colectivă a mentalului superior

– sinele autentic
– mintea interioară, inaccesibilă minții conștiente
– comunică cu subconștientul printr-un limbaj arhetipal (simbolic, metaforic)
– rezervor atemporal de resurse creative nelimitate
– este accesat doar prin transă hipnotică și revelații

  Acum înțelegi de ce mintea conștientă, în starea ei normală este incapabilă de a reconfigura spontan subconștientul?
  Când vrei să însămânțezi câmpul, și plivești buruienile cu aspiratorul, sapi cu lingura și ari cu furculița, ce șanse sunt să germineze semințele? Și câte vor da roade?