Fiecare dintre noi are o istorie de viață, care a început cu o poveste. De la început până la final, urmăm acel fir rosu, din filozofia chineză. Acesta ne ghidează personalitatea, limbajul iubirii, stilul de atașament, alegerile, relațiile și felul în care ne raportăm la viață.
În psihologie, acest fir poartă numele de scenariu de viață. E ca și cum ai avea un scenarist și un regizor ascunși în mintea ta inconștientă, iar tu ești actorul care, fără să știe, se conformează indicațiilor.
Dar ce este scenariul de viață?
Imaginează-ți că ești un copil mic care încearcă să înțeleagă ce înseamnă să fii iubit, acceptat și care este locul tău în lume. Începi să îți construiești o poveste despre cine ești și ce trebuie să faci pentru a fi fericit. Această poveste devine scenariul tău de viață.
Cum se formează scenariul de viață?
- În copilărie: Scenariul începe să se formeze în copilărie, pe baza experiențelor și mesajelor pe care le primim de la părinți și mediul înconjurător. Aceste mesaje pot fi atât verbale, cât și non-verbale.
- Decizii existențiale: Pe baza acestor mesaje, copilul ia niște decizii inconștiente, despre sine și despre lume. Aceste decizii sunt baza scenariului de viață.
- Jocuri psihologice: Pentru a-și confirma scenariul, oamenii se angajează în ceea ce Eric Berne numea „jocuri psihologice”. Acestea sunt tipare repetitive de interacțiune care au un înțeles ascuns și care servesc la validarea scenariului.
Cum arată un scenariu de viață?
Scenariul de viață poate fi pozitiv sau negativ. Unii oameni își scriu un scenariu de învingător care îi duce spre succes și împlinire. Alții, însă, rămân blocați într-un scenariu de învins care le aduce eșec și suferință.
De exemplu, dacă în copilărie ai fost mereu criticat și ți s-a spus că nu ești destul de bun, s-ar putea ca scenariul tău să aibă ca titlu „Eșecul este inevitabil”.
Pe de altă parte, dacă ți-ai perceput părinții ca fiind fideli pasiunilor lor și te-au sprijinit să faci la fel, scenariul tău de viață ar putea fi despre succes și curaj.
Ce este contrascenariul?
Contrascenariul este ca un set de instrucțiuni care vine din exterior și care încearcă să modifice direcția scenariului tău inițial. Aceste instrucțiuni sunt primite de la persoane care reprezintă autoritatea pentru tine: părinți, profesori, oameni importanți din viața ta.
Problema cu contrascenariul este că, deși încearcă să te conducă, creează un conflict intern. Te obligă să urmezi un alt set de reguli care este în contradicție cu cel initial.
De exemplu, dacă scenariul tău spune „Nu sunt destul de bun”, contrascenariul ar putea încerca să te convingă că „Trebuie să muncesc din greu ca să dovedesc că sunt bun”. Alegi calea cea mai dificilă, astfel încât eforturile să fie imense, reușești, însă te vei simți insuficient și nu te vei bucura.
Sau, un alt exemplu, unde scenariul stipulează “Nu sunt în siguranță” și contrascenariu “Trebuie să controlez totul pentru a fi în siguranță.” Această persoană va avea tendința de a controla toate aspectele vieții sale, de la relații până la mediu. Va evita riscurile și schimbările, preferând rutina și familiarul. Cu toate acestea, această nevoie excesivă de control va crea tensiune și anxietate, întrucât nu poate controla totul.
